Alergie alimentară vs alergie la factori de mediu la câini și pisici: cum le diferențiezi corect?

Mâncărimea constantă, linsul excesiv sau infecțiile recurente ale pielii sunt printre cele mai frecvente motive pentru care un animal ajunge la medicul veterinar. În spatele acestor simptome, de foarte multe ori, se află o alergie. Dar nu toate alergiile sunt la fel.

Două dintre cele mai întâlnite tipuri, alergia alimentară și alergia de mediu (atopia), pot arăta aproape identic la exterior, dar necesită abordări complet diferite.

De ce sunt atât de ușor de confundat?

Atât alergiile alimentare, cât și cele de mediu produc o serie de reactii imunologice, care au ca rezultat inflamație la nivelul pielii.

Asta înseamnă că simptomele pot fi foarte asemănătoare:

  • scărpinat frecvent

  • roșeață

  • lins excesiv al lăbuțelor

  • otite recurente

Fără un algoritm correct de diagnostic, este imposibil sa le diferentiezi doar dupa manifestare.

Alergia de mediu (dermatita atopică)

Alergia de mediu apare atunci când sistemul imunitar reacționează la factori din ambient, atât intern (în casă), cât și extern.

  • polen

  • acarieni de praf

  • mucegai

  • diferite epitelii

Aceasta este una dintre cele mai frecvente afecțiuni dermatologice la câini.

Poate avea caracter sezonier, iar atunci este mai probabilă o reacție la factorii din mediu extern, trecători, precum polenurile, sau poate avea caracter permanent și atunci sunt mai probabil incriminați alergenii de mediu intern, care sunt prezenți indiferent de sezon (acarieni de praf, mucegaiuri)

Principala manifestare este pruritul (scărpinat, ros, lins, frecat de suprafețe sau obiecte), iar zonele afectate mai frecvent sunt lăbuțele, zona axilelor, abdomenul și urechile.

Alergia alimentară

Alergia alimentară este o reacție imunologică la un ingredient din dietă — cel mai frecvent una sau mai multe proteine (pui, vită, lactate etc.).

Spre deosebire de alergiile de mediu, aceasta:

  • nu este sezonieră

  • persistă constant

  • nu depinde de mediul înconjurător

Un indiciu important este faptul că simptomele rămân aceleași indiferent de anotimp sau de schimbările de mediu.

De asemenea, în jur de 30% dintre animăluțele cu alergii alimentare au și semne gastro-intestinale, precum diaree, vomă, zgomote intestinale sau flatulență.

Diferența reală nu se vede, se testează

În practică, diferențierea nu se face doar pe baza simptomelor.

Cel mai important pas în diagnosticarea alergiei alimentare este dieta de eliminare, care presupune hrănirea animalului cu o dietă strict controlată, dovedită în studii clinice că nu declanșează simptome la pacienții cu alergii alimentare,  timp de minim 8 săptămâni.

Dacă simptomele se remit, iar apoi reapar după reintroducerea alimentelor inițiale, diagnosticul devine clar.

Dacă simptomele se ameliorează parțial și apoi se agraveaza după reintroducerea dietei anterioare, este posibil ca animăluțul să aibă reacție alergică și alimentară, și la factori de ambient.

Dacă nu au fost îmbunătățiri la finalul testului cu dieta de eliminare, atunci cel mai probabil alergia este ambientală. În acest punct, medicul poate recomanda teste alergologice pentru identificarea alergenilor la care este sensibil animăluțul.

De ce este important să le diferențiezi corect?

Pentru că tratamentul este complet diferit.

În alergia alimentară, cheia este controlul dietei. Fără eliminarea ingredientului problematic, simptomele vor reveni constant.

În alergia de mediu, managementul este pe termen lung și poate include tratamente pentru controlul mâncărimii, inflamației, refacerea barierei cutanate și măsuri de desensibilizare și reducere a expunerii la alergeni.

Diagnosticul de alergie, indiferent de cauză este unul bazat pe istoric, simptome, examen clinic și excluderea altor cauze care ar putea provoca manifestări similare.

Un diagnostic greșit înseamnă, de cele mai multe ori, tratamente inutile și frustrare pe termen lung.

Cum te ajută un consult dermatologic veterinar?

Dermatologia veterinară nu înseamnă doar tratamente pentru piele, ci un proces de diagnostic atent și structurat, astfel încât să înțelegi mai bine cu ce se confruntă animăluțul tău și să iei, împreună cu medicul dermatolog, cele mai bune decizii pentru el.

În cadrul unui consult dermatologic:

  • se analizează istoricul complet al pacientului

  • se investighează și se exclud alte cauze posibile (precum paraziți sau infecții), prin teste cutanate

  • se stabilește un plan clar pentru diferențierea tipurilor de alergii

  • se inițiază un tratament personalizat, menit să asigure confortul pacientului pe parcursul procesului de diagnostic, care poate fi de durată

Scopul nu este doar calmarea mâncărimii, ci identificarea cauzei reale.

Concluzie

Alergiile alimentare și cele ambientale pot părea similare, dar diferențierea între ele este esențială pentru tratament. Alergia alimentară și cea de mediu nu se diferențiază după manifestare, ci printr-un proces bine structurat de diagnostic.

Cu cât ajungi mai repede la un medic veterinar cu experiență în dermatologie, cu atât șansele de control eficient al simptomelor sunt mai mari. Pentru că, în final, nu tratăm doar pielea, tratăm cauza din spatele afecțiunii.

Next
Next

Ce cauzează insuficiența cardiacă la câini și cum o gestionează echipa Animal Care Center?